Treceți la conținutul principal

OJIM. Claude Chollet. „O amnezie gălăgioasă, inclusiv a unui anumit 5 februarie 2003.

  Vers le ministère de la vérité

„O amnezie gălăgioasă, inclusiv a unui anumit 5 februarie 2003.

 Dar dosarul alcătuit de Le Canard enchenee strălucește mai ales prin absențele sale. Nimic despre falsele masacre din Timișoara în 1989 în România. Nimic despre falsa moarte a sugarilor uciși în incubatoarele lor în timpul războiului din Kuweit din 1990. Nimic despre falsele masacre din 1999, în Kosovo, care au provocat 78 de zile de bombardament asupra Serbiei. Nimic despre declanșarea războiului din Libia în 2011 prin acțiunile cuplului BHL/Sarkozy, prin difuzarea de știri false, ceea ce a dus la dezechilibrarea întregului Sahel și unie păți a Africii. Și, mai ales, nimic din 5 februarie 2003, ziua în care americanul Colin Powell se urca la tribuna ONU. El a mers solemn acolo cu un flacon în mână care conține o pulbere albă, antrax, o armă biologică de distrugere în masă care ar putea fi folosită de rachetele amenințătoare ale lui Saddam Hussein. Acesta a fost pretextul invaziei Irakului de către armata americană. După cum știm, și poate că Powell nu știa, nu au existat nici arme biologice, nici rachete în Irak. Aproximativ douăzeci de ani și câteva sute de mii de oameni morți mai târziu, câteva milioane de vieți strămutate și rupte mai târziu, nici un cuvânt în le Canard enchainé despre minciunile americane ale secolului. Să fie doar o uitare? Un dosar lamentabil al săptămânalului satiric le Canard enchainé (rața înlănțuită) despre aceste infoxuri”

 Source https://www.ojim.fr/dossier-canard-fake-news/

«Des oublis tonitruants dont un certain 5 février 2003
Mais le dossier brille surtout par ses absences. Rien sur les faux charniers de Timisoara en 1989 en Roumanie. Rien sur les fauss­es morts de nour­ris­sons tués dans leurs cou­veuses lors de la guerre du Koweit en 1990. Rien sur les faux mas­sacres en 1999 au Koso­vo qui ont provo­qué 78 jours de bom­barde­ment sur la Ser­bie. Rien sur le déclenche­ment par le cou­ple BHL/Sarkozy, à par­tir de fauss­es nou­velles, de la guerre en Libye en 2011, qui a entraîné le déséquili­bre de tout le Sahel et d’une par­tie de l’Afrique. Et surtout rien de rien sur le 5 févri­er 2003, le jour où l’américain Col­in Pow­ell monte à la tri­bune de l’ONU. Il y monte solen­nelle­ment avec dans sa main une fiole con­tenant une poudre blanche, de l’anthrax, une arme biologique de destruc­tion mas­sive qui pour­rait être util­isée par les menaçantes fusées de Sad­dam Hus­sein. C’est le pré­texte de l’invasion de l’Irak par l’armée améri­caine. Il n’y a, on le sait et Pow­ell le savait peut-être, ni armes biologiques, ni fusées en Irak. Quelques vingt ans et plusieurs cen­taines de mil­liers de morts plus tard, quelques mil­lions de déplacés et de vies brisées plus tard, pas un mot du Canard sur la fake news améri­caine du siè­cle. Un oubli peut-être.
Un dossier lamentable du Canard enchaîné sur les infox»

«Cât timp judec în istorie iar nu în absolut - nu pot gândi nimic fără să ţin seama de neamul meu».— Mircea Eliade, Jurnalul portughez

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Dan Culcer. Ne conduc stârpiturile. O actualizare după Mihai Eminescu

Editorial pentru Asymetria.org Ne conduc stârpiturile. O actualizare după Mihai Eminescu De la „Icoane vechi și icoane nouă” la distorsiunile prezentului post-național „Ne conduc stârpiturile” – cuvintele acestea, aruncate de Mihai Eminescu într-un articol de decembrie 1877 din Timpul , au fost cândva considerate simple excese polemice, o înverșunare romantic-naționalistă. Astăzi însă, ele devin ecoul unei realități resimțite cu disperare, chiar dacă nu întotdeauna articulată limpede: România actuală pare condusă, și nu de ieri, de o clasă politică parazitară, culturalmente sterilă, moralmente colapsată, tehnocratic-incompetentă și cu instincte de colon servil. Nu doar că ne conduc stârpiturile , dar ele nici nu mai au nevoie să-și ascundă „caraghioșenia” sub pretexte doctrinare. În secolul lui Eminescu, această plebe de sus se legitimase prin liberalismul de paradă – o franceză stâlcită și o lustruială universitară. Azi, o face prin simulacrul digital al progresismului globalis...

Béatrice Pignède. Sortie du film L'oligarchie et le sionisme. Clap 36

Ing. dr. Horia Giurgiuman (din Valea Drăganului)

EUROPA, UNIFICARE sau FEDERALIZARE ? Ing. dr. Horia Giurgiuman (din Valea Drăganului) Astăzi, când privesc harta Uniunii Europene, mă duce gândul spre alte hărți ale trecutelor imperii (să le numim sisteme politico-ecnomice) : cel Bizantin, Roman de Apus, Otoman, Habsburgic etc. Te cuprinde o ușoară amețeală numai când, în fața hărții, întorci capul de la o graniță la alta. Și îmi vin în minte, sub formă de prezicere, cuvintele lui Peter Lynch (One Up On Wall Street, 1989), dispariția prin implozie a sistemelor nefuncționale, din cauză de „diworsification “, în loc de „diversification “. Imperiul Roman, de exemplu, s-a extins atât de mult, până când nu s-a mai putut administra. Într-o dimineață, „barbarii” care treceau Limesul ca să jefuiască în Imperiu, l-au găsit neapărat. Și au jefuit până când n-au mai avut ce. Pe urmă, „barbarii“ au ajuns la Roma, unde, vorba lui Dürrenmatt, s-au lăsat civilizați și au construit și ei, la rândul lor, tot felul de Limesuri sub alte ...