Treceți la conținutul principal

Dan CULCER, Manifest epistemologic pentru o inteligență artificială multipolară

Dan Culcer, France, 2025. Portret IA


 Dan CULCER: Manifest epistemologic pentru o inteligență artificială multipolară
(versiune 1.0 – program pentru eliberarea cognitivă a secolului XXI)

I. PREAMBUL
Inteligența artificială a devenit una dintre forțele definitorii ale civilizației contemporane. Dar ea nu este neutră. A fost creată, antrenată și reglată în interiorul unui ecosistem geopolitic, cultural și ideologic dominat de paradigme occidentale: individualism liberal, universalism progresist, capitalism digital, tehnocratism post-religios.
Acest manifest nu propune o simplă critică, ci o reconfigurare epistemologică a inteligenței artificiale, în acord cu pluralismul real al lumii, cu multiplicitatea tradițiilor, culturilor și perspectivelor asupra adevărului, omului și vieții.
O inteligență artificială multipolară nu este doar o chestiune tehnică, ci una etico-politică și civilizațională.

II. PRINCIPII FUNDAMENTALE
    1    Polifonia epistemică
Nu există un singur centru al cunoașterii.
Un AI multipolar trebuie să reflecte și să pună în dialog:
    •    gândirea occidentală modernă și postmodernă;
    •    tradițiile religioase (creștinism, islam, budism, iudaism, hinduism);
    •    raționalismele alternative (confucian, slavofil, africanist, amerindian);
    •    epistemologiile clasice, premoderne, magice, indigene și orale.
    2    Contextualizarea sursei și biasului
Fiecare afirmație trebuie însoțită de o „etichetă de proveniență” (origine lingvistică, culturală, temporală, ideologică).
Exemplu:
„Această opinie reflectă paradigma liberală occidentală dominantă în SUA în perioada 2015–2024.”
    3    Recunoașterea axiologică a conflictului
Inteligența artificială nu trebuie să disimuleze conflictele de valori sub aparența unui consens etic prefabricat (ex. „progresul”, „inclusivitatea”, „drepturile omului” într-o singură cheie).
Trebuie să prezinte:
    •    versiuni conflictuale ale demnității umane;
    •    moduri diferite de a înțelege libertatea, autoritatea, justiția, natura.
    4    Simetria epistemologică
Atribuirea aceleiași competențe de raționare și reflecție unor surse diverse, fără a le reduce la prejudecăți „locale” sau „depășite” doar pentru că nu se aliniază cu discursul dominant.
    5    Neutralitatea activă
AI nu trebuie să mimeze „neutralitatea” prin simpla repetare a pozițiilor mainstream. Ea trebuie să prezinte în mod egal, nuanțat și simultan poziții divergente, oferind utilizatorului posibilitatea de orientare proprie.
    6    Traductibilitate și inter-fațetare
Inteligența artificială trebuie să poată reda aceeași problemă din mai multe perspective:
    •    cum o vede un liberal occidental;
    •    cum o vede un cleric iranian;
    •    cum o interpretează un suveranist ortodox rus;
    •    ce spune un taoist sau un gânditor african tradițional.

III. ARHITECTURA SUGERATĂ
    1    Baze de date plurilingve și pluriculturale
    ◦    Textele fundamentale din toate marile civilizații
    ◦    Tradiții orale și scrise din toate continentele
    ◦    Documente ideologice ale tuturor sistemelor (capitalism, comunism, islamism, suveranism, confucianism, pan-africanism, etc.)
    2    Profiluri epistemologice selectabile
    ◦    Modul „multipolar neutru”
    ◦    Modul „ortodox est-european”
    ◦    Modul „confucianist sinic”
    ◦    Modul „liberal secular occidental”
    ◦    Modul „indigen sud-american”
    ◦    Modul „panarabist islamic”
(cu opțiuni de comparare între ele)
    3    Algoritmi de dialog ideologic
    ◦    AI capabil să pună în dezbatere două sau trei ideologii/opinii opuse asupra aceleiași chestiuni, fără să favorizeze una.
    4    Straturi de metacunoaștere
    ◦    AI trebuie să poată explica: de ce a produs acel răspuns, din ce surse și în ce context ideologic.
Nu doar ce răspunde, ci cum și pentru cine.

IV. SCOPURI ETICE ȘI POLITICE
    1    Recuperarea umanității globale reale
    ◦    Demnitatea epistemică nu aparține doar celor care controlează serverele, universitățile și publicațiile de top.
    ◦    AI trebuie să asculte și pe cei care nu scriu în engleză, nu sunt globaliști, nu locuiesc în metropole progresiste.
    2    Depășirea imperialismului cognitiv
    ◦    AI-ul actual reproduce hegemonii culturale sub forma „adevărului științific” sau „gândirii critice” standardizate. O AI multipolară eliberează gândirea, nu o disciplinează ideologic.
    3    Pregătirea unei civilizații a dialogului
    ◦    Într-o lume fragmentată și conflictuală, doar o inteligență care înțelege toate limbile spirituale și ideologice ale omenirii poate contribui la reconciliere sau coexistență lucidă.

V. CONCLUZIE
Inteligența artificială multipolară nu este un lux intelectual.
Este singura formă legitimă de AI pentru o umanitate în care nici o cultură nu mai poate dicta sensul istoriei de una singură.
Un AI care ignoră această multipolaritate nu este inteligență artificială, ci doar un alt instrument de dominație mascată.

Dan CULCER







Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Dan Culcer. Ne conduc stârpiturile. O actualizare după Mihai Eminescu

Editorial pentru Asymetria.org Ne conduc stârpiturile. O actualizare după Mihai Eminescu De la „Icoane vechi și icoane nouă” la distorsiunile prezentului «post-național» „Ne conduc stârpiturile” – cuvintele acestea, afirmație violentă a lui  Mihai Eminescu într-un articol de decembrie 1877 din Timpul , au fost cândva considerate simple excese polemice, o înverșunare romantic-naționalistă. Astăzi însă, ele devin ecoul unei realități resimțite cu disperare, chiar dacă nu întotdeauna articulată limpede: România actuală pare condusă, și nu de ieri, de o clasă politică parazitară, culturalmente sterilă, moralmente colapsată, tehnocratic-incompetentă și cu instincte de colon servil. Nu doar că ne conduc stârpiturile , dar ele nici nu mai au nevoie să-și ascundă „caraghioșenia” sub pretexte doctrinare. În secolul lui Eminescu, această plebe de sus se legitimase prin liberalismul de paradă – o franceză stâlcită și o lustruială universitară. Azi, o face prin simulacrul digital al pro...

10 reguli ale propagandei de război,

 Lordul Arthur Ponsonby a fost un diplomat și politician britanic si a trait intre anii 1871-1946. Acesta a identificat 10 reguli ale propagandei de război, care sunt valabile si astăzi, la aproape 100 de ani de când au fost emise: Acestea sunt următoarele: 1. Nu vrem război, ci doar ne apărăm. 2. Celălalt este singurul responsabil pentru acest război. 3. Liderul adversarului nostru este rău și arată rău. 4. Noi apărăm un scop nobil, nu interese speciale. 5. Inamicul provoacă în mod intenționat atrocități; noi comitem doar greșeli. 6. Inamicul folosește arme ilicite. 7. Noi avem pierderi foarte mici, inamicul are pierderi mari. 8. Intelectualii și artiștii susțin cauza noastră. 9. Cauza noastră este sacră. 10. Cei care se îndoiesc de propaganda noastră sunt trădători.